Dacă te-ai hotărât să faci o plimbare de o zi în weekend dar nu ți-a venit în minte și o destinație interesantă, Țară Buzăului găzduiește niște creații ale naturii denumite științific trovanți sau babe în limbajul popular al localnicilor, care te-ar putea încânta cu o nouă viziune asupra diversității mediului natural înconjurător.
Ce sunt trovanții
Termenul trovant nu este unul tocmai cunoscut, iar în DEX este definit destul de vag ca: „porțiune elipsoidală din cuprinsul unui strat de nisip sau al unei gresii friabile, cimentată de apele calcaroase”.
Wikipedia este mai generoasă și de aici aflăm că trovanții sunt formațiuni numite și concrețiuni de gresie, create în straturi de nisipuri, legate între ele printr-un ciment carbonatic, datorită apelor calcaroase. Ca formare seamană cu stalactitele și stalagmitele din peșteri.
În principiu, trovanții sunt gresii cu o textură mai dură decât a stratului în care se dezvoltă. Tendința lor este de creștere spontană – din centru către periferie – cu o rată de depunere care poate atinge 4-5 cm în 1200 ani. Apar sub forma unor agregate minerale nodulare, sferoidale, elipsoidale, discoidale, cilindrice sau dendritice cu structură masivă, concentrică sau plană (stratificată), având dimensiuni de la câțiva milimetri la câțiva metri. Sunt incorect cunoscuți în anumite cercuri sub numele de „pietre care cresc”.
Potrivit specialiştilor, trovanţii sunt o formă de micro relief care se dezvoltă în straturile de nisip, datorită apelor subterane calcaroase care le spală şi le sedimentează în timp, având un mod de formare oarecum asemănător cu cel al perlelor.
Bineînțeles că imaginația bogată și fără frontiere a omului lucrează independent de opinia științifică, iar formele ciudate pe care natura le-a dat trovanților sunt cauza unor legende locale, de cele mai multe ori greu de crezut, dar amuzante în sinea lor.
Trovanților li s-au atribuit origini extraterestre, au fost confundați cu ouă de dinozauri sau chiar cu OZN-uri, au fost numiți pietre vii sau magice, apoi se spune că sunt aducători de noroc și oamenii îi pun în curți, se spune că trebuie udați pentru că ar fi pietre care cresc sau că trebuie să te porți frumos cu ei pentru că altfel se răzbună.
Trovanții sau Babele de la Ulmet
Situați la marginea satului Ulmet din comuna Bozioru, județul Buzău, Trovanții de la Ulmet mai sunt denumiți popular și Babele de la Ulmet.
Este vorba despre un grup de trovanți amplasați pe o porțiune de sol nisipos, suspendați parcă în aer, în poziții dintre cele mai diverse și cu tot felul de forme.
Localnicii i-au denumit babe pentru că de la distanță ar semăna cu niște femei în vârstă care stau de vorbă.
Peisajul de pe culmea dealului unde se găsesc trovanții este spectaculos, pe de o parte datorită prezenței lor ciudate iar pe de alta datorită vederii asupra împrejurimilor orizontului.
În zilele însorite de vară, peisajul trovanților luminați de razele soarelui este completat de albastrul cerului senin și de verdele vegetației din jur, luând naștere un tablou mirific dar în același timp desprins parcă de prin alte lumi. Bănuiesc că tot acest context natural ar putea fi potențat de un apus frumos.
Cum ajungi la Trovanții sau la Babele de la Ulmet
Ulmet, satul la marginea căruia se găsesc trovanții, se află la aproximativ 45 de kilometri de Buzău, în comuna Bozioru, distanță ce se poate parcurge cu mașina în maxim o oră.
În drum poți face o escală în localitatea Berca pentru a vizita și Vulcanii Noroioși, de unde mai rămân aproximativ 35 de kilometri până la Ulmet.
Înainte de satul Bozioru vei găsi un indicator spre stânga, către Ulmet. De aici ai de parcurs cam doi kilometri pe drum de țară până în satul trovanților. Eu am parcat mașina înainte de drumul neasfaltat, dar daca vrei sa scurtezi drumul pe jos, poți continua cu mașina și apoi să parchezi undeva prin sat sau chiar la ieșirea din Ulmet.
Până în Ulmet dar și după ce ieși din sat vei găsi suficiente indicatoare ca să nu poți greși traseul.
Pentru a ajunge la trovanți trebuie urcată o potecă pietruită care trece prin faţa gospodăriilor oamenilor şi duce direct către platoul trovanţilor. După aproape o oră de mers pe potecă, platoul trovanţilor se înfăţişează de la poalele unui deal. Până în vârful dealului panta este destul de abruptă, însă drumul poate fi parcurs în doar cinci minute.