Singurul loc din lume unde pot fi găsiţi sfinţi cu aureole negre este Ipoteştiul. În biserica ridicată după moartea poetului Mihai Eminescu, chiar lângă casa copilăriei sale, până şi mucenicii desenaţi pe zidăria naosului ţin doliu. Specialiştii explică de ce canonul bisericesc a fost schimbat la Ipoteşti.
În satul Ipoteşti, localitate situată la 10 kilometri de municipiul Botoşani, a copilărit poetul Mihai Eminescu. Pe uliţele prăfuite şi prin codrii ce înconjoară lacul cu nuferi se mai simte aroma eminescianului. Sursele de inspiraţie sunt vizibile şi astăzi, iar căsuţa în care se juca cu fratele Ilie este păstrată aşa cum a lăsat-o acum 126 de ani.
În aceeaşi curte au apărut un centru de studii, care-i analizează poeziile, viaţa şi temele de inspiraţie, există şi o arhivă, un fond inestimabil de carte, un anfiteatru şi tot ceea ce înseamnă astăzi Memorialul Ipoteşti, o instituţie întreagă dedicată lui Eminescu şi creaţiei sale. Printre teii şi mormintele alor săi, în aceeaşi ogradă cu centrul de studii şi căsuţa copilăriei, se ridică o biserică din piatră, cu cărămizi frumos colorate. Odată trecut pragul întunecatului lăcaş de cult, privitorul este frapat de o imagine unicat.
Pe zidăria interioară a bisericii, aşa cum nicăieri în lume nu se găseşte, sunt sfinţi trişti cu aureole negre. Toată biserica este dominată de aceşti îngeri şi mucenici negri. ”Este o pictură unicat în lume. Nicăieri sfinţii nu au aureolele negre”, precizează specialistul Dănuţ Huţu, directorul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu din Botoşani.
Singura biserică din lume unde sfinţii ţin doliu
De ce sfinţii au aureole negre? De ce au veşminte cernite şi nu îmbrăcate în aur, ca pretutideni unde avem de-a face cu pictură bisericească ortodoxă? Răspunsul vine tot de la specialişti. ”Sfinţii poartă doliu pentru Eminescu. Aşa au fost concepuţi. Aici, la Ipoteşti, după moartea poetului, până şi mucenicii şi tot cosmosul întruchipat aici poartă doliu, pentru destinul tragic al lui Eminescu”, spune eminescologul Valentin Coşereanu, cercetător la Memorialul Ipoteşti.
Printre sfinţii cerniţi, pe un perete lateral, privind la altar, se află imaginea unui tânăr de 20 de ani îmbrăcat şi el în negru. Este chiar poetul Mihai Eminescu. ”Este singura biserică ortodoxă din lume, din ceea ce ştiu, care comemorează un poet, prin intermediul acestei picturi”, spune Dănuţ Huţu.
Biserica lui Iorga pentru Eminescu
Biserica are hramul ”Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” şi construcţia ei a început în 1928. Cel care a dorit să facă o biserică închinată lui Eminescu la Ipoteşti, la 50 de ani de la moartea acestuia, a fost Nicolae Iorga. Istoricul a fost ajutat de Cezar Petrescu, care a iniţiat o subscripţie publică, pentru construirea edificiului. Din lipsă de fonduri, biserica a fost terminată abia în 1939, când a şi fost inaugurată. Iorga a fost prezent la acel eveniment.
Pictura, inclusiv celebrele aureole negre, au fost realizate de Petre Remus Troteanu, fiul unui preot din satul Ipoteşti. Sfinţii, după cum spun şi specialiştii, sunt atipici. Figurile lor nu sunt realizate strict după canoanele bisericeşti, ci sfinţii sunt mai umani. Pe lângă Eminescu, pe un perete al bisericii este reprezentat şi regele Carol al II-lea.
„Sfinţii negrii”, luaţi la ţintă de ruşi
Mausoleul ortodox închinat lui Eminescu a pătimit, însă, în timpul războiului. ”Sfinţii îndoliaţi” au atras atenţia armatelor de ocupaţie. ”Când au trecut soldaţii ruşi în 1944, prin Ipoteşti, au tras cu mitralierele în biserică”, spune Valentin Coşereanu. Unii dintre aceştia au fost furioşi că sfinţii aveau aureole negre, şi nu aurii, aşa cum erau obişnuiţi. L-au ciuruit cu mitralierele şi pe Carol-II lea. Chipul lui Eminescu a scăpat, fiindcă nu a fost recunoscut de soldaţii ruşi.
Scăpată şi de ruşi, mai apoi de comunişti, biserica stârneşte în prezent fascinaţia turiştilor. ”Sunt foarte mulţi turişti, mai ales străini, atraşi de pictura din biserică. Sunt călători care vin special ca să o vadă”, spune şi Miluţă Jijie, directorul de la Ipoteşti. Sătenii sunt cei care vin duminică de duminică aici, la slujbă. Intră evlavioşi şi îşi fac cruce chiar şi în faţa lui Eminescu. ”A fost un sfânt pentru poporul nostru”, îşi explică gestul un bătrîn din Ipoteşti, venit să aprindă o lumânare.