În istoria ingineriei românești, puține realizări se ridică la nivelul Podului de la Cernavodă, o capodoperă arhitecturală inaugurată la 14 septembrie 1895.
Proiectat și construit sub conducerea vizionară a inginerului Anghel Saligny, acest pod a reprezentat nu doar o legătură vitală peste Dunăre, ci și un salt tehnologic remarcabil pentru epoca sa. Saligny a introdus în construcția podului inovații care au uimit lumea ingineriei la vremea respectivă.
Utilizarea grinzilor cu console pentru suprastructura podului și folosirea oțelului moale la tabliere au fost premiere mondiale, demonstrând geniul creativ al inginerului român.
Mai impresionant este faptul că întregul proiect a fost finalizat în mai puțin de cinci ani, o realizare extraordinară pentru amploarea și complexitatea lucrării. Inaugurarea podului a fost un eveniment de importanță națională, la care au participat Regele Carol I și numeroși lideri ai țării.
Momentul culminant al ceremoniei a fost testarea rezistenței podului, un spectacol de curaj și încredere în știința inginerească. Un convoi de 15 locomotive grele a traversat podul, în timp ce Saligny însuși, împreună cu alți muncitori, s-a poziționat într-o șalupă ancorată sub pod.
Acest gest îndrăzneț a demonstrat încrederea absolută a inginerului în propria creație, garantând cu propria viață calitatea construcției. Cunoscut oficial ca Podul Carol I, această structură impunătoare se întinde maiestuos peste Dunăre.
Cu o deschidere centrală de 190 de metri, completată de alte patru deschideri de 140 de metri și un viaduct cu 15 deschideri de 60 de metri, podul se ridică la 30 de metri deasupra nivelului maxim al apelor Dunării.
Această înălțime impresionantă permitea trecerea nestingherită a vaselor cu catarge înalte, facilitând astfel navigația fluvială.
La momentul finalizării sale, Podul de la Cernavodă a devenit cel mai lung pod din Europa și al treilea ca lungime din lume, plasând România pe harta realizărilor inginerești globale.
Această construcție nu doar a unit malurile Dunării, ci a simbolizat și progresul tehnologic al României la sfârșitul secolului al XIX-lea. Podul de la Cernavodă rămâne și astăzi un simbol al geniului ingineresc românesc, o mărturie a viziunii și curajului lui Anghel Saligny.
El continuă să inspire generații de ingineri și să amintească de perioada în care România se afla în avangarda inovației tehnologice europene.