Pentru că este vorba de un subiect sensibil din punctul de vedere al orgoliilor care țin de confesiune, nu există o clasificare obiectivă/istorică a celor mai vechi biserici din România, dar s-a convenit tacit asupra unei ordonări pe diverse categorii, scrie Lumea Satului.
De exemplu, pot fi ordonate după criterii precum: cea mai vechea biserică din piatră, cea mai vechea biserică din lemn sau din lista UNESCO, cel mai vechi lăcaș din Moldova, Ardeal sau Țara Românească, ori cea mai veche biserică unde se mai țin slujbe.
Biserica Densuș, „cel mai ciudat sanctuar al omenirii”
Biserica medievală Densuș a fost atestată din secolul al XIV-lea, însă numeroşi istorici și cărturari au susținut că este mult mai veche. Controverse au stârnit și împrejurările în care a fost zidită așezarea de lângă Ulpia Traiana Sarmizegetusa și rolul său inițial.
Încă din secolul al XVIII-lea, biserica de piatră aflată la vreo 10 kilometri de ruinele Coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa, a atras oameni de știință.
Primul călător faimos care a descris-o a fost baronul von Hohenhausen, un ofiţer austriac ce a călătorit în ținuturile Hunedoarei și a cercetat monumentele istorice de aici.
Scrierile acestuia au servit ca sursă de inspirație și documentare pentru alți cărturari care s-au ocupat de cercetarea ei.
Unii au ajuns la concluzia că biserica fusese clădită pe ruinele unui templu antic sau a unui mausoleu, ridicat de generalul Longinus, eroul roman din timpul războaielor cu dacii, care s-a sinucis, după ce fusese capturat de regele Decebal.
Alți istorici din secolele trecute au susținut că biserica fusese construită de evrei, în timpul regelui Decebal, sau de goți, ipoteze considerate false de majoritatea cercetătorilor.
Despre acest lăcaș s-a spus că ar fi „cel mai ciudat sanctuar al omenirii“. Alții l-au numit minunea din Țara Hațegului“ sau „bijuteria arhitectonică a lumii Templum Valachicum Antiquum“.
Rotonda din Geoagiu, singura din țară care mai stă în picioare
Biserica Rotonda din Geoagiu impresionează prin vechimea şi forma ei ciudată. Potrivit istoricilor, a fost construită în secolele XI – XII, în vremea regelui Ladislau I al Ungariei, fiind astfel considerată cea mai veche biserică medievală din ţară.
Biserica Rotonda sau Rotonda medievală (reformată) de la Geoagiu, Hunedoara, este unică în arhitectura religioasă transilvană și singurul edificiu care s-a păstrat, de când a fost ridicat și până în zilele noastre, într-o formă apropiată de cea originală, fiind ridicată din cărămidă romană și piatră de râu.
Intrarea în rotondă se realizează prin Sud-Vest, printr-un portal introdus în zidărie într-o fază mai târzie a construcției.
Biserica din lemn de la Putna
Biserica de lemn de la Putna, situată în apropierea Mănăstirii Putna, cu hramul ”Intrarea Maicii Domnului în Biserică” (21 noiembrie) datează de la mijlocul secolului al XIV-lea (1346), din perioada domniei lui Dragoș Vodă. A fost construită inițial în satul Volovăț, pe apa Sucevei, apoi în a doua jumătate a secolului al XV-lea, în perioada domniei lui Ștefan cel Mare bisericuța a fost strămutată la Putna.
„Cea mai veche parte a bisericii de lemn se păstrează în jumătatea de răsărit a construcției. Aspectul inițial a avut forma unei mici capele, alcătuit din naos și un altar. Ulterior, la inițiativa arhimandritului Mănăstirii Putna, Vartolomei Măzăreanu, în anul 1778, lăcașul este îmbunătățit arhitectural, fiindu-i adăugate absidele laterale pentagonale și pronaosul”, precizează Ministerul Culturii.
Lăcașul a fost construit din bârne de stejar și brad, încheiate sub formă de `coadă de rândunică”. Acoperișul, din șindrilă, așezat în formă de solzi, cu o înălțime destul de mare și pante repezi, se prelungește în afara cosoroabei, formând o streașină largă.
„Biserica nu este pictată, ci doar observăm faptul că se mai păstrează conservat un fragment de pictură, pe peretele sudic, realizat în tehnica tempera, dovadă ca a existat într-o perioadă o pictură parietală. Catapeteasma datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea (1760). Iconostasul format din cinci registre, conține segmente sculptate cu diferite elemente ornamentale. Pe icoanele împărătești se află inscripția cu numele pictorilor: ”Anton Zugrav 1760” și ”Ioan Zugrav 1760”. Clopotnița veche este amplasată lângă biserică, având o fereastră și o ușă de acces”, explică ministerul Culturii.