10 locuri pline de mister din Romania

România continuă să înflăcăreze imaginaţia aventurierilor şi a căutătorilor de oaze „energetice“. Pe cuprinsul ţării se află nenumărate locuri cu poveşti sinistre, de la muntele care dispare, până la poteca spre o altă lume din Munţii Bucegi.

Banner WhatsApp Comunicare

1. Munţii Bucegi

Zona Munţilor Bucegi, considerată ca având o puternică încărcătură energetică, rămâne principala atracţie a amatorilor de senzaţional din ţară şi străinătate. Mulţi vizitatori speră să se transforme în descoperitorii tunelurilor secrete, despre care se crede că pornesc de sub Sfinxul din Bucegi spre alte puncte din Carpaţi. După cum au opinat cei care studiază fenomene paranormale, tunelurile pleacă chiar spre piramidele din Egipt.

Munţii Bucegi sunt cunoscuţi şi pentru traseele dificile, precum Jepii Mici, zona unde foarte mulţi iubitori de drumeţii s-au rătăcit ori şi-au pierdut viaţa. Oamenii locului sunt convinşi că atunci când e ceaţă densă, pe acest traseu apare o potecă, un fel de poartă către lumea de dincolo, iar toţi cei care calcă pe această cărare îşi găsesc sfârşitul. Forumurile sunt pline de poveşti ale căutătorilor de mistere, care s-au rătăcit în această zonă, unii dintre ei descriind cu lux de amănunte cum au trecut de la panică la halucinaţii în momentul când au păşit pe acest traseu.

10 locuri pline de mistere din Romania

2. Râpa Diavolului sau locul unde ard comorile

Situată în Poiana Trestiei, un sat izolat din Prahova, Râpa Diavolului le-a dat fiori reci chiar şi amatorilor de senzaţii tari care şi-au făcut curaj să doarmă o noapte pe marginea prăpastiei. Potrivit legendei, zona şi-a căpătat renumele de loc mistic datorită preoţilor daci care obişnuiau să ţină aici ritualuri sacre, pentru a invoca spiritele naturii. Bătrânii satului vorbesc şi despre existenţa unei comori ascunse în Râpa Diavolului de către haiducii care au sălăşuit odată prin zonă. Aceştia povestesc că, din când în când, deasupra Râpei Diavolului se pot vedea flăcări jucând şi că aurul haiducilor este păzit de duhuri rele. Potrivit legendei, instrucţiunile despre locul unde a fost îngropată comoara le pot primi doar cei care dorm o noapte pe buza prăpastiei.

3. Balta vrăjitoarelor (Boldeşti, Ilfov)

Faima Bălţii vrăjitoarelor a depăşit de mult timp graniţele satului Boldeşti, căci despre fenomenele inexplicabile care au avut loc aici au curs râuri de cerneală. Situată în mijlocul Pădurii Boldu-Creţeasca, lângă Bucureşti, balta despre care se crede că nu are fund şi-a căpătat renumele de pe urma ritualurilor care desfăşurate acolo de Sânziene şi Sfântul Andrei, când se crede că se deschid porţile spre lumea morţilor. Se spune si că vrăjitoarele îşi dădeau întâlnire pe malul bălţii pentru că doar vrăjile şi blestemele făcute aici aveau efecte sigure.

4. Mânăstirea Frăsinei, Vâlcea

Cunoscută şi sub denumirea de Athosul românesc, Mânăstirea Frăsinei, din comuna vâlceană Muereasca, rămâne singura aşezare monahală din România unde femeile nu se pot ruga. Avatonul (n.r. – hotărâre, legământ) de la Frăsinei este pomenit de credincioşi ca blestemul Sfântului Calinic şi nu puţini sunt cei care păşesc cu frică în acest loc mistic. Oamenii locului spun că, de-a lungul timpului, mai multe femei care au ignorat cuvântul Sfântului Calinic şi au urcat la mânăstire au fost blestemate.

Printre poveştile care le provoacă fiori credincioaselor se numără cea a fetei de 16 ani care, profitând de faptul că tatăl ei, şofer pe camion, transporta lemne din zonă, a urcat până la mănăstire. Când tatăl şi fratele au coborât pentru a aprinde o lumânare, tânăra nu a ascultat poveţele părintelui şi a călcat pe pământul aflat sub legământ. La întoarcere, camionul s-a răsturnat pe drum drept, iar fata a murit strivită de buşteni, în timp ce tatăl şi fratele au scăpat ca prin minune. Recent, o femei în vârstă de 35 de ani a decedat după ce s-a rugat la mânăstire. La întoarcerea spre casă, femeia a intrat cu bicicleta în peretele stâncos de pe marginea drumului.

5. Castelul Iulia Hasdeu, Câmpina Considerat unul dintre cele mai enigmatice edificii din România, castelul din Câmpina a fost ridicat de Bogdan Petriceicu Haşdeu în amintirea fiicei sale, Iulia Hasdeu, care a decedat la vârsta de 18 ani, de tuberculoză. După pierderea suferită, savantul a încercat să ia legătura cu fiica sa cu ajutorul unor şedinţe de spiritism. Se crede că Bogdan Petriceicu Haşdeu ar fi ridicat castelul cu trei turnuri de piatră crenelate după planurile pe care fiica sa i le-a trasat în vis. Pe seama edificiului circulă mai multe povestiri şi nu puţini sunt cei care susţin că pianul ce a aparţinut Iuliei se poate auzi în miez de noapte.

6. Muntele care dispare

Printre locurile pline de fenomene inexplicabile din România se numără şi Vârful Gugu, din Munţii Godeanu. Oamenii locului spun că, în anumite momente, muntele se face nevăzut. Legendele despre acest loc mistic au apărut încă de pe vremea dacilor, care erau convinşi că în vârful Gugu şi-a găsit sălaş marele preot Zamolxe. Zona este cunoscută nu doar pentru producerea unor fenomene neobişnuite, ci şi pentru faptul că Decebal ar fi ascuns aici o comoară. Renumele Vârfului Gugu a depăşit de mult timp graniţele ţării, Jules Verne plasând acţiunea romanului “Castelul din Carpaţi” în această zonă mistică.

7. Peştera Tăuşoare,

Munţii Rodnei Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor a fost descoperită întâmplător la mijlocul secolului trecut, de către un învăţător din zonă. Explorarea sistematică a dus la descoperirea unei galerii pline de formaţiuni de gips şi a unor bile de dimensiuni considerabile, încrustate în pereţi şi podea, despre care nu se ştie exact cum s-au format. Peştera este cunoscută nu doar pentru “Sala bilelor”, ci şi pentru “Sala Sunetelor”, locul unde se aud zgomote ciudate, despre care pasionaţii de paranormal au spus că ar fi de fapt vocile unor copii şi femei. Pe seama acestui loc circulă tot felul de poveşti, cea mai cunoscută fiind a unui bărbat din Timişoara care şi-a petrecut noaptea în peştera din Munţii Rodnei, dar s-ar fi trezit câteva ore mai târziu în Bucegi.

„Un eveniment imposibil de explicat s-a petrecut în vara anului 1987, când un bărbat din Timişoara, fiind fascinat de misterul bilelor, s-a furişat în peşteră cu un casetofon pentru a înregistra murmurele. Când noaptea s-a lăsat, murmurele s-au intensificat în intensitatea şi bărbatul a leşinat de frică. Când s-a trezit de dimineaţă se afla în faţa peşterii doar că era de fapt o altă peşteră, cea a Ialomiţei din Bucegi. Era înfăşurat în pătura pe care adormise şi a fost trezit de un călugăr care trecea prin zonă”, scrie efemeride.ro.

8. Pădurea Hoia-Baciu, Cluj

Un alt loc care a stârnit imaginaţia căutătorilor de mistere este pădurea Hoia-Baciu din apropierea Clujului. Pădurea este denumită “Triunghiul Bermudelor” de România, pe seama acestui loc circulând o poveste potrivit căreia aici a dispărut un cioban cu tot cu oile sale. Copacii strâmbi din această pădure, precum şi vocile ciudate care se fac auzite din când în când din mijlocul pădurii au făcut ca acest loc să fie considerat unul sinistru. De altfel, Pădurea Hoia-Baciu din Cluj-Napoca a fost inclusă într-un top 10 al celor mai înfiorătoare locuri din Europa, de cotidianul britanic „The Guardian“.

9. Podul lui Dumnezeu

Podul lui Dumnezeu (Ponoarele), unul dintre cele mai mari poduri naturale din lume, s-a format în urma surpării tavanului unei peşteri. Potrivit legendei, în această peşteră locuia însuşi Necuratul, dar localnicii i-au cerut cu insistenţă lui Dumnezeu să facă ceva şi să-i scape de diavol. După atâtea rugăminţi, Dumnezeu a hotărât să surpe tavanul peşterei, din calcarele prăbuşite formându-se un pod. Potrivit unei alte poveşti care circulă în zonă, apariţia podului este strâns legată de întemeietorul Mânăstirii Tismana, Sfântul Nicodim. Cuviosul ar fi vrut să ridice mânăstirea în comuna Ponoarele, dar sătenii l-au alungat pe motiv că ar fi furat. Pentru a-l ajuta să scape din mânile sătenilor furioşi, Dumnezeu i-ar fi ridicat acest pod de piatră.

10 locuri pline de mistere din Romania

10. Focurile „vii” din inima Buzăului

Flăcările care ies din pământ reprezintă un fenomen natural unic în Europa, care se manifestă pe o suprafaţă de aproximativ 400 de metri pătraţi. Specialiştii explică faptul că apariţia flăcărilor vii lângă satul Terca, din Buzău, este strâns legată de emanaţiile de gaze naturale din subsol, care, în urma frecării, se aprind.

Facebook Comments Box
Click to rate this post!
[Total: 0 Average: 0]
Visited 5 times, 1 visit(s) today
Distribuie articolul